Românii ardeleni lipsesc de pe stema Transilvaniei

Românii din Transilvania lipsesc de 400 de ani de pe stemă.
click pe imagine pentru a o mări
romani-stema-Transilvania-BR
Felul în care se regăseşte Transilvania pe stema ţării noastre perpetuează o realitate de acum 400 de ani. Românii lipsesc, dar se află, în schimb, fostele naţiuni privilegiate: maghiarii, secuii, saşii şi germanii Stema actuală a României a fost aprobată de Parlament în 1992. În primele trei părţi ale blazonului naţional sunt reprezentate Ţara Românească, Moldova, Banatul, Dobrogea, iar în ultimul compartiment Transilvania. Fosta provincie românească este reprezentată pe stemă de către secui, prin însemnele lor soarele şi luna, maghiarii, prin vulturul negru de stepă, respectiv saşii şi germanii, prin cele şapte turnuri, reprezentând tot atâtea cetăţi. Reprezentarea Transilvaniei pe stema ţării a fost preluată la fel cum era şi în perioada interbelică, fără ca specialiştii din comisia parlamentară să realizeze o minimă documentare istorică cu privire la însemnele respective. Pentru istorici, un mare semn de întrebare este cum s-a perpetuat această situaţie după Marea Unire de la 1918.

Erori repetate

„Stema actuală, îndeosebi în ceea ce priveşte reprezentarea Transilvaniei, este consecinţa unor erori repetate săvârşite în perioade distincte succesive, când în locul analizei ştiinţifice, lucide, a procesualităţii istorice şi a conştientizării necesităţii unei compuneri adecvate a stemei cu simboluri heraldice veridice, specifice românilor, s-au acceptat simboluri străine, hibride, incompatibile cu aspiraţiile naţionale şi politice ale românilor“, susţine istoricul Ioan Silviu Nistor, profesor universitar doctor în Cluj-Napoca, unul dintre cei mai cunoscuţi specialişti în heraldică din România. Acesta a scris şi o carte denumită „Stema României. Istoria unui simbol“.

Transilvania pe Stema României seamănă izbitor de mult cu sigiliul din 1595 al provinciei istorice, instituit în vremea principelui Sigismund Báthory. „Odată cu realizarea acestui sigiliu de stat se constituie stema integrală a Transilvaniei, care conţine înfăţişarea simbolică a celor trei «naţiuni» privilegiate. Românii nefiind recunoscuţi ca având dreptul de participare la conducerea treburilor de stat, prin urmare nefiind recunoscuţi ca «naţiune» politică, nu figurează în reprezentările heraldice ce transpuneau în imagini realităţile politice existente în acel timp“, afirmă istoricul Ioan Silviu Nistor.

Singura perioadă în care românii din Transilvania au fost reprezentaţi pe o stemă statală a fost în vremea domniei lui Mihai Viteazul. Stema sigilară de pe pecetea acestuia conţinea simbolurile celor trei Ţări Româneşti unite sub un singur sceptru: acvila valahică, bourul Moldovei şi doi lei reprezentând Transilvania. Însemnul sigilar a dispărut după înlăturarea lui Mihai Viteazul, iar stăpânirea maghiară a revenit la stema care reprezenta doar „naţiunile“ privilegiate.

„Am greşit. Am dormit în cizme!“

Istoricul Gheorghe Dumitraşcu a făcut parte, în 1992, în calitate de senator, din Comisia de Mediere între Senat şi Cameră a Legii privind stema României. Fostul parlamentar apreciază că blazonul naţional actual „perpetuează şi întăreşte falsul, dând peste gură majorităţii româneşti din Transilvania, pe care o coboară la rangul de iobag şi la inexistenţă“. Istoricul îşi recunoaşte greşeala şi crede că încă mai poate fi reparată. „Vreau să-mi exprim regretul că, făcând parte din Comisia de Mediere, am greşit. În primul rând, că n-am ştiut detaliile esenţiale ale stemei noastre. Nu acuz în nici un caz de rea-credinţă pe cei mai mulţi dintre membrii comisiei speciale de elaborare a Legii Stemei. Cei mai mulţi dintre membrii comisiei erau profesori, jurişti şi chiar heraldişti, unii. Stema de azi a României perpetuează reprezentarea Transilvaniei fără români. Am greşit, trebuia să văd. Am dormit în cizme!“, afirmă Gheorghe Dumitraşcu.

În decembrie 2013, la Alba Iulia, a fost redactat şi transmis autorităţilor statului un memoriu prin care se solicită oficial modificarea stemei României, în ceea ce priveşte reprezentarea provinciei istorice Transilvania. „Ne întrebăm şi întrebăm pe cei în drept dacă avem de a face cu o simplă scăpare a specialiştilor, istoricilor şi heraldiştilor, sau se ascund alte strategii prevăzute de forţe oculte României, integrităţii pământului românesc. Iată pentru ce nu putem fi de acord cu această scăpare şi solicităm cu toată moralitatea şi adevărul constatat, că este necesară de urgenţă îndepărtarea acestei grave greşeli“, se afirmă în memoriul Fundaţiei „Alba Iulia 1918 pentru Unitatea şi Integritatea României“.

Propunere pentru o nouă stemă

Istoricul Ioan Silviu Nistor (foto) propune şi un proiect heraldic de „îndreptare“ a erorilor. Blazonul propus reprezintă „fidel şi adecvat elementele de relief ale procesului istoric real, începând din perioada etnogenezei românilor şi până în zilele noastre“. Stema propusă s-ar configura astfel: acvila romană cruciată de aur, pe scutul mare albastru, ţinând în gheara dreaptă sabia, iar în stângă buzduganul voievodal. Scutul mic de pe pieptul acvilei ar avea o formă modificată, mai alungit, împărţit în trei cartiere. Cartierul din stânga sus cu acvila cruciată a Ţării Româneşti, împreună cu un soare şi cu o lună nouă de aur; cartierul din dreapta sus cu stema Moldovei: capul de bour cu steaua de aur cu cinci colţuri între coame, o roză cu cinci foi la dreapta şi de o lună conturată la stânga.

Cartierul de jos va cuprinde stema Transilvaniei: doi lei afrontaţi de aur, flancând şi sprijinind un arbore, care are la baza tulpinii şapte piscuri muntoase, şi din al cărui trunchi pornesc două ramuri care merg spre cartierele superioare ale Ţării Româneşti şi Moldovei. Scutul mare albastru să fie susţinut în stânga de o femeie dacă, având în mâna dreaptă o seceră, iar în mâna stângă stindardul de luptă dacic. În dreapta scutului să fie un centurion roman, având în mâna stângă sabia, iar în dreapta să ridice stindardul unei legiuni romane (a V-a Macedonica). Conform proiectului întocmit de Ioan Silviu Nistor, la baza scutului şi a figurilor heraldice ar urma să existe o cunună semirotundă de lauri, în jurul căreia să se înfăşoare o panglică de mătase tricoloră, având ca înscris deviza: „Honor et Patria”.

sursa articol

Asemănător:

Românii din Transilvania, nereprezentaţi pe stema actuală a ţării ca acum 400 de ani

De 22 de ani, pe stema romaniei persista o grava greseala!


Cum a apărut stema Transilvaniei

Advertisements

One thought on “Românii ardeleni lipsesc de pe stema Transilvaniei

  1. Pingback: Românii ardeleni lipsesc de pe stema Transilvaniei - - Portalul Romanilor de Pretutindeni

Leave a Reply

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out / Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out / Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out / Change )

Google+ photo

You are commenting using your Google+ account. Log Out / Change )

Connecting to %s